Skip to content Skip to footer

MEREŞTI

”Dâmbul Pipașilor”

            La aproximativ 10 km de localitatea Mereşti, jud. Harghita, deasupra Cheilor Vârghișului, se află amplasată o aşezarea antică cunoscută comunității științifice ca aşezarea dacică de la Mereşti. Ea are o suprafață de aproximativ 3ha, în cuprinsul său fiind incluse o înălțime cu terase antropogene de dimensiuni variate, cunoscută cu numele de Dâmbul Pipașilor (Pipás Domb) şi un segment din platoul carstic  cunoscut sub numele de Câmpul Pietrei (Kȍmezȍ). Acesta din urmă este delimitat de restul platoului de un val și un șanț de aproximativ 330 m liniari, ce pornește de la Dâmbul Pipașilor și se prinde de muntele Malul de Sus, cunoscut cu numele de Șanțul Tătarilor (Tatársánc).

            Săpăturile arheologice sistematice au debutat în 1986 și au continuat cu întreruperi sporadice până în 2003, ele fiind conduse de arheologii clujeni István Ferenczi și Viorica Crișan. Atenţia arheologilor s-a îndreptat în principal spre investigarea dealului fortificat, și, în acest scop, săpăturile arheologice s-au concentrat pe terasa a cincea, terasa cu suprafața cea mai mare, de aproximativ 700 mp. Ea a fost amenajată prin lărgirea terasei naturale şi susţinută în partea exterioară de o structură de zidărie din piatră și pământ de 2 m lăţime şi cca. 1 m înălţime.   Pe această terasă au fost identificate şi cercetate mai multe locuințe de suprafaţă, un cuptor de pâine, o amenajare rituală şi mai multe gropi menajere.

            Urmele umane înregistrate arată că așezarea a fost locuită în epoca bronzului (cultura Wiettemberg), în epoca Laténè și în perioada medievală. Pe baza înregistrărilor stratigrafice, a complexelor și a materialului arheologic documentat, cele două niveluri de locuire din epoca Laténè au fost datate: de la sfârșitul secolului 2 BC și în secolul 1 BC, primul nivel; și de la finalul secolului 1 BC și în secolul 1 AD, al doilea nivel.

            Materialul arheologic descoperit aici se află în patrimoniul Muzeului Secuiesc al Ciucului din Miercurea Ciuc și al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

Copyright 2025- Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei