Skip to content Skip to footer

SLOVACIA

Documentare muzeală

 

În noiembrie 2025, domnul Dragoș Măndescu a efectuat o călătorie de documentare a ceramicii dacice din câteva puncte-cheie ale arheologiei slovace, dintr-un mediu cultural ce a constituit pentru scurtă vreme periferia vestică a culturii dacice.

A vizitat expozițiile permanente cu specific arheologic ale muzeelor locale și naționale (Múzeum mesta Bratislavy, Slovenské národné múzeum și Ponitrianske múzeum v Nitre), precum și expoziția temporară „Celții la Bratislava”, organizată de Muzeul Orașului Bratislava în Castelul Bratislava ce conține între exponate și piese ceramice dacice din zona fortificației de la Devin. Colegul arheolog Radoslav Čambal a binevoit să îi prezinte în depozitul Muzeului Național Slovac descoperirile sale din zona Bratislavei, unele încă inedite. Materialele ceramice dacice din zona Bratislavei provin din cercetările arheologice de la Bratislava-„Hrad”, Bratislava – Orașul vechi (de exemplu Str. Čajkovského 9), Devin, iar cele de la Nitra au fost găsite îndeosebi pe promontoriul castelului („Hrad”). Chiar dacă nu foarte numeroase, apartenența acestor piese ceramice păstrate în diverse stadii de conservare (fragmente, piese întregite, piese restaurate) la cultura dacică „clasică” este incontestabilă (borcane cu brâuri alveolate dispuse în ghirlandă, cești / cățui, fructiere). Cu excepția unei fructiere cenușii la roată, descoperită la Devin, toată ceramica dacică văzută aparține categoriei lucrate la mână, grosiere, și se racordează, foarte probabil, unei etape timpurii a culturii get-dacice „clasice” (puțin probabil să pătrundă mai târziu de mijlocul sec. I a.Chr.). Nu au putut fi identificate forme de influență elenistică certă, ci numai forme aparținând ceramicii dacice tradiționale, care se distingeau clar din marea masă de forme celtice specifice Latène-ului târziu. Este posibil ca aceste forme de inspirație elenistică, în cazul în care au fost descoperite, să fi fost atribuite de arheologii slovaci loturilor de ceramică celtică. Totuși, nu este exclus ca această absență a pieselor de influență elenistică să fie una reală și să poată fi explicată prin factorul cronologic. De asemenea, domnul Dragoș Măndescu a petrecut multe ore în siturile arheologice din care provin aceste piese ceramice dacice (Bratislava-„Hrad”, Devin, Nitra-„Hrad”). Chiar dacă aspectul actual al acestor situri este datorat intervențiilor multiple asupra peisajului în epoca medievală și restaurărilor din ultimii ani care au valorizat stadiul fortificațiilor medievale târzii sau moderne, în linii mari tipul de sit este similar cu cel întâlnit în lumea dacică la Cetățeni, Ardeu, Piatra Neamț-„Bâtca Doamnei” etc.: o fortificație restrânsă pe culme și o așezare „civilă”, nefortificată, la bază. De asemenea, domnia sa a procurat o bogată și variată literatură arheologică slovacă referitoare la problematica prezenței ceramicii dacice în vestul Slovaciei (zona Bratislava – Nitra – Komárno).

Deși scurtă ca durată, călătoria de documentare din Slovacia a fost intensă și cu rezultate pozitive. Dincolo de relațiile colegiale stabilite cu arheologii slovaci care au aceleași preocupări cu cele ale membrilor echipei de proiect, experiența și informațiile științifice dobândite cu acest prilej vor fi benefice proiectului nostru de cercetare.

Copyright 2025- Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei